Coruia, sat apaținând comunei Săcălășeni, se află pe malul drept al râului Lăpuș, sat risipit în lunca Lăpușului cât și pe dealurile din apropiere. Datorită poziției geografice satul este apreciat ca loc de retragere a celor care caută liniște și pitotresc. În incinta bisericii de lemn Sf. Ana, monument de arhitectură datând din anul 1794, se află frumoase exemplare de stejari multiseculari cu circumferința de peste 5 m, martori ai pădurilor de luncă dispărute.

În fiecare an, la încheierea sărbătorilor de iarnă și sfârșitul postului de Crăciun, are loc Vejelul, o sărbătoare a întregului sat, iar la sfârșitul lunii mai are loc Sărbătoarea cireșelor.

Coaș, sat reședință de comună, s-a desprins din comuna Săcălășeni, fiind situat pe malul drept al râului Lăpuș. Aici se află una dintre cele mai vechi biserici de piatră cu turn de lemn, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, ridicată în anul 1730. În centrul localității se află bustul lui loan Popescu (Popovici) de Coaș, particpant la Revoluția din 1848 în armata condusă de colonelul Urban, bust sculptat de același autor Ioan Marchiș, în anul 2001. La 3 km din centrul satului, pe DJ 182C se desparte drumul DC 46 care coboară pe Valea lui Slav și traversează, peste un pod de beton, râul Cavnic și ajunge în satul Întrerâuri. Pe Valea lui Slav este amenajat Lacul Vidra, zonă cu multe case de vacanță. Satul Întrerâuri se află în Masivul Preluca, nume dat de așezarea lui între cele două râuri, Lăpuș și Cavnic, care se adună în locul numit Împreunătură. Înainte de-a fi construit podul de beton localnicii mergeau în Coaș peste o punte aflată amonte de Împreunătură în locul numit Zugău. Aici se află biserica de lemn Sf. Apostoli Petru și Pavel, monument istoric datând din sec. al XVIII-lea, adusă din satul Copalnic în anul 1937.

Din intersecția DC 46 cu DJ 184B se poate ajunge în satul Aspra, unde se află biserica de lemn – monument, tencuită în exterior cu meruială (albastru de Preluca), iar de aici perpedes se coboară la puntea de la Scărița Asprei.

Masivul Preluca este numit și Munții Preluca datorită originii și înălțimii, vârful cel mai înalt fiind Vârful Florii (810 m).Toponimul Preluca ne trimite la primele gospodării apărute aici prin defrișare, făcând din pădure teren arabil. Masivul are un relief foarte frământat din punct de vedere geomorfologic, și bine delimitat, la Sud de Defileul Lăpușului, arie naturală protejată, iar la Nord de râul Cavnic și Bloaja. Arhitectura caselor și anexelor (șura cu grajdul, găbănașul etc.) sunt adaptate condițiilor de viață și tradițiilor socio-culturale ale comunității. Aici vom mai vedea gospodării asemânătoare celor din Munții Apuseni, de un pitoresc deosebit, case vechi acoperite cu goz (paie). Satele aparținând Masivului Preluca sunt împărțite UAT-urilor Copalnic Mănăștur (Preluca Veche numit odinioară Satul Bătrân), Preluca Nouă și Copalnic Deal, Oraș Tg. Lăpuș cu satele Răzoare și Groape, Vima Mică cu satele Dealul Corbului și Aspra, Oraș Șomcuta Mare cu Codru Butesii, Coaș cu satul Întrerâuri.             

Din Preluca avem o priveliște de 360 de grade, începând cu munții Rodnei, Țibleșului, Gutâi, Lăpușului, Igniș continuând cu Breaza, dealurile Vimei, Boiului, Prisnel și Culmea Codrului. Din Dealul Copalnicului DJ 184B ) ne continuăm drumul spre Preluca Veche pe DC 43, ajungem în Creasta Prelucii, trecem pe lângă Preluca WILD  GLAMPING, coborâm în Dealul Mănășturului, în DC 42 numit de localnici Drumul Shapardului, urcăm în Dl. Florii lăsând vârful în stânga, coborâm într-o mică șa, la o bifurcație. De aici DC 42 coboară prin Dealul Corbului la podul peste râul Lăpuș de la Sălnița. Traseul continuă spre Preluca Veche, de pe traseu avem o frumoasă panoramă spre M-ții Țibleș, Pietrosu Rodnei, în stânga Vf. Șatra. Ajungem în centrul satului Preluca Veche, marcat de-o biserică nouă greco-catolică, în DC 52, care coboară în satul Groape-Răzoare, continuăm traseul pe Dc 52, înspre Măgureni. Drumul coboară în serpentine, săpate calcare dolomitice, în Valea Arinului, trece pe lângă niște amenajări piscicole, după care urcă în Șaua Vrănicioara, lăsând în dreapta un drum ce ne duce în Dl. Măgurenilor la arcada numită Poarta Pintii. Din șa drumul cobară în serpentine, de unde se deschide o perspectivă asupra văilor Cavnic și Bloaja, în satul Măgureni recunoscut prin frumoasele livezi de nuci, ajungem în DN 18B. Trecem prin Rușor, sat aflat pe partea stângă a văii Bloaja, după care intrăm în satul reședință de comună Copalnic Mănăstur.

Copalnic Mănăștur, localitate situată la poalele abruptului Prelucii, la confluența văii Cavnicului cu valea Bloaja. Obiective turistice imortante: Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, monument istoric edificat în anul1871, Casa Anca, ridicată în anul 1910, fostă clădire administrativă (sediu de plasă)

Din capătul satul Berința urmăm drumul ce duce la Cărpiniș, DC 31 (sat cu meșteri populari), trecem pe lângă biserica de lemn monument cu hramul Adormirea Maicii Domnului, urcăm prin pădure ajungem în locul numit Vrănicioara, având în fața noastră satele de pe valea Chechișel, Munceii Băii Mari, Ignișul și Mogoșa. De aici coborâm în satul Șindrești, lăsând în dreapta o frumoasă pădure de stejar – Pădurea Șindreștiului, ajungând în DJ 184A, trecem prin Rus având în față biserica greco-catolică din piatră edificată între anii 1806 – 1815, declarată monument de arhitectură, cu interiorul pictat de pictorul Iosif Mezei, reprezentant al Școlii băimărene de pictură. Traseul trece pe lângă Pădurea Pohij ajungând în Satul Nou de Sus, loc de belvedere, ocolim centrul satului pe culmea ce desparte valea Bârgăuli de valea Craica, ajungând în satul reședință de comună Groși, aici se află casa memorială Dumitru Fărcaș. Urmăm DC 47, traseul trece pe la Mănăstirea Habra și coboară în Ocoliș, DC 49, unde se află muzeul  Arheus al sculptorului Ioan Marchiș, aici are loc în fiecare an Tabăra națională de literatură și arte plastice. Satul Ocoliș, renumit pentru livezile de pomi fructiferi de pe vremea lui Korponay, urmăm DC 79 de pe malul drept al Lăpușului, prin satul Chechiș dând în DJ 184A  care trece prin Coruia.